Un cadou special de Ziua Copilului 1 Iunie

"Bună, 

Mă numesc Eric , am doi ani și 2 luni și m-am născut cu o malformație cardiacă, cu tetralogia fallot. Mai exact asta înseamnă că am patru defecte pe inimioara mea, așa m-am născut.

Părinții mei nu știau că eu sunt bolnav, doar după ce m-am născut medicii și-au dat seama deja a doua zi că ceva nu este în regulă cu mine.

La externarea mea au aflat părinții mei că am probleme.

A fost foarte greu pentru ei, deoarece m-au dorit în viața lor de foarte mult timp.

Au făcut tot ce era în puterea lor să mă vindece și să rămân alături de ei sănătos și fericit.

A fost o luptă grea pentru ei, până să fiu operat pe cord deschis. Timp de 6 luni au umblat cu mine pe la medici prin alte orașe.

Au dus o perioadă grea atunci, dar totuși nu s-au lăsat bătuți și au mișcat toate pietrele mici și munții înalți ca să fiu eu bine .

A fost o luptă grea , deoarece nu puteam să pap de la Mama, să nu mă obosesc așa că Mama folosea pompă să-mi ofere lăptic de la ea. Mai bine de jumătate de zi stătea să-mi ofere o sticluță mică de lapte.

Era greu , dar totuși au rămas uniți și au făcut tot posibilul să nu plâng, deoarece nu aveam voie nici să plâng .

La un moment dat am inceput să nu mai cresc, așa că medicii au recomandat să încep să pap mâncare gătită de Mama. Așadar la 3 luni și 3 săptămâni am gustat prima oară în viața mea piure de morcovi.

A fost greu și așa, fiindcă vărsam tot ce mâncăm. Nu prea mai luam în greutate...

Nu mă mai dezvoltam...

Dar ne-a trimis Dumnezeu o echipă de îngerași să mă vindece, acești îngerași au fost de la Fundația Polisano și oamenii și firmele care au donat ca eu și ceilalți copilași cu probleme asemănătoare ca și cazul meu să fim bine.

Așa că în 30 Septembrie 2019 am fost operați de o echipă din Germania susținută financiar de către Fundația Polisano.

A fost grea operația... A durat 6 ore, apoi o săptămână în care am fost sedat. Trebuia să reușesc să elimin apa, dar nu am putut așa că mi-au pus și tub de drenaj la rinichi . N-am putut nici să respir fără apărat.

Dar Mama a avut încredere că o să fie totul bine, a stat lângă mine zi și noapte.

După o săptămână m-am trezit cu dureri și plin de suferință, pe care numai Mama mi-a văzut-o în ochii mei mici .

Dar părinții mei au fost foarte fericiți , pentru că am trecut prin partea cea mai grea .

Am împlinit 7 luni la Clinica Polisano. 

Apoi am ajuns acasă și dintr-o dată am inceput să cresc, să mănânc cu poftă. 

Am inceput să merg la 9 luni și la 8 luni să zic "mama" pentru prima oară ☺️

De atunci sunt bine, îmi place să mă joc cu puzzle, îmi plac cărțile foarte mult, vorbesc destul de bine, spun părinții mei. 

Stau câteodată la pian, la vioară și la tobe să cânt.

Părinții mei spun că știu foarte multe la vârsta mea și sunt foarte mândri de mine.

Toate acestea s-au realizat mulțumită oamenilor care au donat pentru sănătatea mea și le mulțumesc din suflet! "

Cam așa ar suna o poveste din gura unui copil.

Trăim într-o lume în care viața unui om are preț. Din păcate o astfel de operație costă în jur de 7-8000 euro.

Din păcate spitalate sunt suprasolicitate de copii mici născuți cu fel și fel de probleme și malformații.

Statul și guvernul pe care l-am ales, din multe puncte de vedere nu-și fac datoria .

Ei sunt mai preocupați cum să-și umple buzunarele din taxele pe care le plătim ca și popor și din banii "investiți " de către uniunea europeană în anumite proiecte, inclusiv sănătate și educație.

Din nefericire acești bani nu ajung unde ar trebui și din acest motiv atât copiii cât și adulții părăsesc familiile din anumite boli și probleme de sănătate.

Părinți care suferă din cauza pierderii unui copil drag din viața lor.

N-ar trebui să existe așa ceva pe lume. Să sufere un copil de doar câteva zile, luni sau ani din cauza sistemului!

Rușine țării noastre că statul, guvernul lasă să se întâmple așa ceva, în timp ce ei au salarii de mii de euro și trăiesc o viață de lux cu zeci de beneficii legale pe care noi ca și popor poate nici nu știm că avem dreptul la ele.

Pun întrebarea; de ce trebuie să sufere un copil nevinovat din cauza guvernului?

De ce trebuie să plece de lângă o familie care și-a dorit mult să aibă un copil?

De ce trebuie lăsați fără tratament și îngrijire un copil cu probleme?

De ce nu sunt prioritari acești copii când sunt adulți plin de putere de a lucra și stau acasă pe banii noștri, prin ajutoare sociale?

De ce trebuie să facem strângeri de fonduri pentru a salva viața unui copil?

Răspunsul este ascuns în ceață, pentru care nu o să primim răspuns niciodată.

Dar totuși cred! știu! că suntem un popor credincios și cu suflet!

Cât am stat cu Eric la Clinica Polisano, am avut ocazia să cunosc oameni noi cu copilași minunați, dar la fel cu probleme la inimă.

Fără nume, fără multe detalii... O doamnă avea o fetiță de doar câteva luni. O fetiță frumoasă, drăguță cu o problemă destul de gravă.

Fundația Polisano a făcut tot posibilul să ajute acești oameni, dar din cauza sistemului, a fost prea târziu pentru această fetiță. A plecat de pe lume și a lăsat un gol în inimile părinților, care nu va mai putea să-l umple nimeni și nimic de pe lume.

Știu că toți avem probleme, atât în viețile noastre personale cât și financiar. Știu că de un an și ceva ducem și mai greu din cauza pandemiei, DAR din suflet vă rog să punem deoparte totul! 

Să fim oameni cu inimă, să fim părinți care au copil și știm cum este și când bebele nostru este răcit, și ca părinți cât de greu ne este să ne vedem copilul suferind de la o mică răceală, apoi părinții și copii care au probleme grave!? 

Oare prin ce trec acești oameni? Vă spun cu ce-a mai mare sinceritate...prin IAD!

Mi-am văzut copilul de 6 luni întins pe patul acela, un pitic mic de grădină care era legat pe apărate...și nu putea respira singur, care a reținut atâtea apă cât arăta de nerecunoscut, umflat.

Familia noastră dorește să ajutăm, să ușurăm cazul unui copil cu probleme și părinții cu un mic gest cu ocazia Zilei Copilului, 1 Iunie!

Dorim, să vă rugăm din suflet să fim oameni și să facem un mic gest pentru a salva un copil. Sunt conștientă că câteodată și 50 Ron este o sumă mare , câteodată nu valorează mai nimic. DAR pentru un copil 50 Ron întotdeauna are o valoare imensă! Dacă cu toții punem cel puțin atât, deja un copil este pe drumul cel bun pentru a fi salvat.

Vă rugăm pe toți să încercăm să strângem o sumă frumoasă pentru Fundația Polisano!

Mami, Tati și Ericuț vă este recunoscătoare pentru ajutorul vostru!

În poze se pot vedea cât de mare și sănătos este acum Ericuț al nostru și plin de energie, mulțumită Fundației Polisano.

Vă mulțumim! ❤️

Totul pentru o inimă,

Totul pentru o viață,

Totul pentru un copil!

Împreună suntem mai buni!